Stema raionului Briceni

Stema raionului Briceni

Blazonare

Pe roșu, două spade răsturnate, de aur, încrucișate în săritoare și cantonate sus de o cruce recruciată, de același metal, jos de o carte de argint, iar la dextra și senestra de câte o floare de măr, de asemenea de argint și cu anterele verzi.

Scutul timbrat de o coroană raională.

 

Decizia Comisiei Naționale de Heraldică pe lângă  Președintele Republicii Moldova nr. 488-VI.01 din 30 aprilie 2026 privind avizarea proiectelor stemei și drapelului raionului Briceni

Decizia Consiliului raional Briceni nr.3/3 din 3 iunie 2026 Cu privire la aprobarea stemei, drapelului raionului Briceni, și a Regulamentului de utilizare a stemei și drapelului raionului Briceni

Decretul Președintelui Republicii Moldova nr. 721 din 07-08-2026 privind înregistrarea stemei și drapelului raionului Briceni publicat în Monitorul Oficial nr.371-374 art.387 la data de 12-08-2026

 

 

Explicație

Stema raionului Briceni derivă din stema județului istoric Hotin de la 1826[1] și 1928[2], dat fiind faptul că o parte din pământurile acestui județ au fost moștenite de actualul raion. Cele două spade și crucea, preluate din vechile însemne județene, simbolizează luptele purtate în această zonă pe parcursul istoriei și victoria armatelor creștine asupra celor turcești.

Trebuie să menționăm că același câmp roșu, spadele și crucea recruciată au mobilat și însemnele județului Edineț, cu capitala la Edineț, care a existat în anii 1999-2003[3].

Cartea marchează tradiția culturală, cărturărească a acestui raion, în care s-au născut mari personalități ca, de exemplu, scriitorul Constantin Stamati-Ciurea (s. Caracușenii Vechi), poetul Grigore Vieru (s. Pererita), criticul literar Mihai Cimpoi (s. Larga) și mulți alții.

Florile de măr simbolizează faptul că raionul Briceni, conform statisticilor, este raionul cu cele mai mari plantații fructifere, a căror suprafață totală atinge 5257 ha, și unul dintre principalele bazine pomicole ale Republicii Moldova. O pondere semnificativă în structura producției agricole a zonei și raionului o are cultura mărului. Raionul Briceni produce, astfel, circa 27,7 % din volumul total de mere din Republica Moldova. Producția totală de mere constituie aici 106 mii tone anual, adică 26 t/ha, având o pondere dominantă de 88,93 %[4]. Acest fapt ilustrează grăitor specializarea agricolă pronunțată a raionului în cultura merelor.

Coroana raională care timbrează scutul arată poziția ierarhică a raionului în sistemul diviziunii administrativ-teritoriale a Republicii Moldova.

Drapelul raionului a fost elaborat în baza stemei, prin metode specifice vexilologiei. Decorurile exterioare ale drapelului original sunt cele stabilite de către Comisia Națională de Heraldică pentru drapelele raioanelor.

[1] Silviu Andrieș-Tabac, Heraldica teritorială a Basarabiei și Transnistriei, Chișinău: Museum, 1998, p. 39-44, pl. II, fig. 1.

[2] Ibidem, p. 106-109, pl. V, fig. 4.

[3] Silviu Andrieș-Tabac, Stemele și drapelele județelor Republicii Moldova, în „Arta-2002” Chișinău, 2002, p. 97-102; republicat revăzut și completat, cu titlul Stemele și drapelele județelor Republicii Moldova din perioada 1999-2003: în Idem, Introducere în heraldică. Noțiuni generale și întregiri la armorialul teritorial românesc, București, Editura Universității din București, 2008, p. 138-150; Decizia Comisiei Naționale de Heraldică nr. 82-VI.01 din 22 martie 2022 cu privire la includerea unor simboluri teritoriale în Armorialul General al Republicii Moldova, în „Monitorul Oficial al Republicii Moldova”, 2022, nr. 170-176, 10 iunie, partea III, art. 680.

[4] Date comunicate de Consiliul Raional Briceni la 19 martie 2026.