Ghid turistic

Raionul Briceni are un imens potențial turistic care necesită a fi valorificat și dezvoltat, însă și acum se pot găsi destinații turistice și de agrement care sunt în stare să atragă oamenii curioși și să-i fascineze prin culori, arhitectură și istorie. Aici sunt biserici vechi, Mănăstirea de măici cu Hramul „Învierea Domnului” situată lângă orașul Briceni, aleea de tei dintre satele Larga și Pavlovca, rezervația „Zamca” din satul Pererîta, Conacul Krupenschi” din Corjeuți și multe altele, precum:

„Defileul Ciuntului” de la Caracuşenii Vechi

La 11 kilometri de orașul Briceni, se află un ținut mirific, cum mai rar găsești prin părţile noastre. Urcați pe una dintre culmile locului, zisă și Stânca bostănoaielor, iar de acolo puteţi admira un amfiteatru natural, la poalele căruia este așezat satul Caracușenii Vechi.

În preajmă, este unul dintre cele mai impresionante defileuri din regiune, situat la hotarul cu moşia satului Corjeuți. Pentru a ajunge acolo treceţi pe lângă “Târla boilor”, „Stânca tătarul” și „Huci”, stâne neclintite care veghează aceste locuri de milioane de ani. După ce treceți de apele Lopatnicului, care este şi autorul acestui relief deosebit, mergeții printr-o pădurice şi ajungeții la poalele defileului Ciuntului. Poteca ce se ridică în sus este anevoioasă și periculoasă, în schimb priveliștile ne copleșesc. Se zice că aici a trăit un haiduc, pe nume Ion Ciuntu, de la care se şi trage denumirea de astăzi a defileului.

Peştera lui Ciuntu îi poartă numele, iar în preajmă se află altă grotă — “Nunta dracului”, despre care a scris în nuvela “Contrabandistul” Constantin Stamati-Ciurea, prozator care a trăit în Caracușenii Vechi.

Defileul Ciuntului este un monument al naturii care te vrăjește în orice anotimp, inclusiv şi iarna. Blocurile masive de calcar ajung la înălțimea de 100 de metri şi îţi dau impresia că ești în munți. Această perlă din sânul naturii este la fel de frumoasă ca și legendele despre ea şi vă recomandăm să o vizitaţi.

Biserica de lemn „Sfânta Treime” din Larga

Monument de istorie și arhitectură națională, Biserica de lemn „Sfânta Treime” a fost ridicată în 1897 de către boierul Krupenski. Inițial, a fost plasată la marginea satului, iar ulterior a fost strămutată pe cel mai înalt loc din Larga, pe deal. Prin arhitectura deosebită, lăcașul atrage privirea tuturor trecătorilor.

Biserica este construită din lemn și are o arhitectură deosebită, unică în țară. Ea este înregistrată ca monument de istorie de arhitectură națională.

Casa-Muzeu „Grigore Vieru” din Pererîta

În satul Pererita, din fostul județ Hotin, s-a născut Grigore Vieru, poet îndrăgit pe ambele maluri ale Prutului. După mai mulți ani de la trecerea sa la cele veșnice, casa lui Grigore Vieru a fost reconstruită și transformată în muzeu.

Turiștii sunt invitați de către colaboratorii muzeului mai întâi în casa mare, unde s-au mai păstrat tavanul și pereții zugrăviți de mătușa Dochița, mama lui Grigore Vieru. Aici, pe lângă o colecție de cărți aduse de vizitatorii mai de seamă, mai vedem un covor vechi, fotografii, o sofcă și haine, printre care un costum și basca poetului.

În altă cameră regăsim atmosfera caselor din prima parte a secolului trecut, cu sobă și cuptoraș, cu covoare, oale și alte vase de nelipsit în casele țăranilor români. Un fus de tors așteaptă să fie mânuit, iar lămpile de gaz sunt sfidate de becul ce luminează camera. Icoana veghează încăperea, iar mai jos este, după cum era și tradiția, un fir de busuioc. Doar câteva dintre exponate, pe care le putem număra pe degete, au aparținut familiei Vieru, restul sunt culese din sat, dar și de prin alte părți. În clădirea alăturată sunt expuse copii ale fotografiilor, manuscriselor, documentelor, diplomelor poetului.

 Peștera „Emil Racoviță” (Cenușăreasa) din Criva

Peștera Emil Racoviță este cea mai mare peșteră din Republica Moldova și a 26-a cea mai lungă peșteră în lume. Este recunoscută, de asemenea, ca a treia cea mai lungă peșteră de ghips din lume. Ocupă o suprafață de 51 ha.

Peștera este situată în regiunea est-europeană, în locul unde se intersectează granițele a trei state: Ucraina, Republica Moldova și România. Una dintre granițe – cea moldo-ucraineană – parcurge direct deasupra peșterii. Singura intrare în peșteră se află pe teritoriul Republicii Moldova, în apropierea satului Criva, raionul Briceni, pe partea dreaptă a traseului Chișinău–Cernăuți.

Peștera este caracterizată prin prezența unor săli grandioase care ating lungimi de 60–100 m, lățimi de 30–40 m și înălțimi de până la 11 m. Plafoanele se sprijină pe coloane de dimensiuni mari. În golurile carstice ale peșterii se află mai multe lacuri, apa cărora are un efect curativ asupra organismului uman.

Conacul și parcul Rosetti-Roznovan  din Lipcani

Orașul Lipcani este o localitate unică prin arhitectura sa. Aici putem găsi numeroase clădiri cu arhitectură românească, care datează încă din secolul XIX, precum: Școala de arte, Centrul de creație, Hotelul și multe alte edificii din oraș, chiar și simple locuințe.

Dintre atracţiile Lipcanilor, cel mai remarcabil este conacul și parcul Rosetti-Roznovan, monument de arhitectură de importanță națională. Edificiul datează din anii 1820 și, deși nu a putut face față trecerii anilor și necesită o renovare considerabilă, acest loc mai păstrează spiritul secolelor trecute.

Construcția a demarat la începutul secolului XIX, în timpul vieții contesei Ecaterina Rosetti-Roznovan (1785 – 1830). Acest conac este unul dintre primele edificii realizate în stilul arhitectural clasicist apărute în Basarabia. Conacul a fost reconstruit în 1870, iar la mijlocul anilor 1950 a fost transformat în spital.

În adâncul parcului, lângă estradă, creşte un stejar multisecular, vârsta lui se estimează a fi aproximativ 400 de ani, înălţimea sa este de 25 m, iar diametrul tulpinii e de 1 m 58 cm. Stejarul a fost inclus în lista monumentelor naturii Moldovei.

Parcul din satul Pavlovca

Parcul din satul Pavlovca a fost fondat între anii 1900–1908 de către nobilul A. Krupenski. Are o suprafață de 18,3 ha și este situat la aprox. 4 km de comuna Larga, din componența căreia face parte satul. Este o arie protejată din Republica Moldova, reprezentând un monument de arhitectură peisagistică. În 1998 se afla în administrarea Spitalului nr. 7 din satul Pavlovca al Ministerului Sănătății. Este cel mai nordic monument de arhitectură peisagistică din țară. Din punct de vedere al arhitecturii peisagistice, se consideră a fi al doilea cel mai valoros parc din țară, cedând doar parcului Țaul din raionul Dondușeni.

 

 

La Briceni, putem găsi nu doar monumente arhitecturale și peisagistice, dar și ne putem răsfăța cu opere de artă culinară autohtonă și străină. Pentru aceasta, vă recomandăm următoarele destinații:

Hotel&Restaurant „La Paris” din Corjeuți

Acum puteți simți atmosfera franceză fără a trece hotarele și fără a cheltui sume enorme de bani, căci corjeuțenii au adus Parisul în Moldova, chiar la ei în sat. Ei au și un Turn Eiffel doar al lor, construit în curtea restaurantului „La Paris” care poarta numele capitalei franceze. Pentru o mai bună cunoștință cu capitala mondială a modei și a iubirii, administrația restaurantului și-a pus drept scop aplicarea stilului francez de ospătare la noi în republică, respectând tradițiile culinare specifice bucătăriei franceze.

Restaurantul a fost deschis pe 12 mai 2013, având o bucătărie cu specific francez, căci aici se gătesc și sarmale franceze și pizza la Paris, chiar și broscuțe, dar, desigur, aici găsim și bucătăria noastră tradițională moldovenească. În câțiva ani, acest restaurant a devenit cartea de vizită a satului și a raionului Briceni.

Pensiunea „La Mămuca” din Criva

Începând cu anul 2020, cea mai nordică localitate a Moldovei dispune de o proprie pensiune. Deși lucrările încă nu s-au finisat, pensiunea deja primește oaspeți și turiști care vor să facă cunoștință cu locurile pitorești de la nordul Moldovei și cu tradițiile autohtone.

Aflându-se în apropriere de vamă, călătorii sunt inviați să facă un popas „La Mămuca”. Aici vă puteți delecta cu bucatele autohtone, pregătite în stil tradițional și după obiceiurile de la nord.